Lui Mircea
Lacom, nu lacomie.
De ce sa ne mantuim cu o idee?
De ce in zei sa credem, o, tu, aviditate?
De ce atunci si pentru totdeauna,
cand e acum,
mai frust ca niciodata?
De ce Pavel, cand mai simplu, Mircea?
Ochii, limba si ficatul.
Acestea vreau, mai mult ca niciodata.
