Mi-e rau de Bucuresti

Mi-e rau de baba de pe palier care mi-a furat covorasul de la intrare.

Mi-e rau de marlanul burtos de duminica care injura in 123 o femeie.

Mi-e rau de mosnegii iubitori de caini & pisici, dar uratori de oamenii.

Mi-e rau de tinerii iubitori de caini & pisici, care nu au un prieten / o prietena.

Mi-e rau de bucurestenii get-beget, adusi in capitala in anii ‘50 de odiosii dej & ceausescu, dupa ce i-a trimis pe adevaratii domni la canal sau la 2 metri sub pamant.

Mi-e rau de taranii care spun “bai, tarane!”.

Mi-e rau de retardatii care spun “bai, moldovene!”.

Mi-e rau de primarii care ne fura.

Mi-e rau de prostii de pe forumurile ziarelor, majoritatea scriu din Bucuresti.

Mi-e rau de accentul tiganizat de Bucuresti.

Mi-e rau de securistul din jip.

Mi-e rau de manelistii “mobili”.

Mi-e rau de 331, pentru ca imi pune Radio Zu si sunt nevoit sa ascult o emisiune de cacat.

Mi-e rau de televizor si de emisiunile de stiri in care oameni din Bucuresti imi explica cum e viata.

Mi-e rau de tzoapele agresive si proaste de la TV.

Mi-e rau de vanzatoarea nesimtita de la supermarket, care a lucrat in comertul de stat.

Mi-e rau de prostul care-mi ridica stergatoarele tot timpul, nu pricepe ca nu e loc de parcare platit, ci primul venit, primul servit.

Mi-e rau de hotii care ridica masinile oamenilor.

Mi-e rau de hotii care ridica din masinile oamenilor.

Mi-e rau de maimutele care conduc automobile.

Mi-e rau de vecinul care-mi arunca mucurile de tigara pe pres.

Mi-e rau de raul altora.

Mi-e rau de Bucuresti.